Cea mai mare realizare
Din cand in cand aud cate un parinte care spune “copiii sunt cea mai mare realizare a mea”. Ceea ce mie mi s-a parut intotdeauna a fi o recunoastere a esecului. E ca si cum ar spune “eu n-am facut practic nimic in toata viata mea, doar m-am reprodus”. Nu e nimic in neregula cu reproducerea, ba chiar e cel mai bun lucru pentru o specie. Dar nu stiu de ce ar trebui sa fii mandru ca ai facut ceea ce esti programat genetic sa faci.
Dar ca individ ar trebui sa ai si alte bucurii, pe langa a-ti vedea copilul crescand. Sa fii mandru ca ai reusit sa citesti un numar de carti, ca ai reusit sa ajungi la un anumit nivel de educatie, ca ai facut fericit un numar de oameni, ca ai reusit sa-ti traiesti viata facand cat mai putine compromisuri, etc. Sau poate asa sunt eu. Eu de asta as fi mandru.
Dar poate ca esti programat genetic sa te bucuri ca lasi urmasi. Si atunci e natural sa te bucuri ca lasi urmasi. Sau poate ca ar trebui intai sa fac un copil, apoi sa ma pronunt. Si sper ca atunci cand eu voi avea copii sa nu devin genul acela de parinte care crede ca are cei mai frumosi si cei mai destepti copii de pe planeta. Dar poate ca asa trebuie sa gandesc despre copiii mei. Asa ca n-am decat sa ma bucur stiind de pe acum ca voi avea cei mai destepti si frumosi copii din univers.
Dar tot nu cred ca voi considera asta cea mai mare realizare a mea.
Tag-uri: copii, parinti, urmasi
Saturday, 17 October 2009, 2:33 pm în Blog.
RSS 2.0 pentru comentarii.
Răspunde sau trackback de la tine din site.
Saturday, 17 October 2009, 5:14 pm
diana zice:E destul de nasol să scrii despre lucruri pe care nu le-ai trăit. Pentru simplul motiv că, în general, pe parcursul vieţii, treci prin diferite etape. Etape în care sistemul de valori ţi se schimbă, uneori parţial, alteori complet. Şi pe care etape nu le poţi percepe la fel ‘din afară’. Nu te poţi pune în situaţia celuilalt dacă nu poţi nici măcar dibui ce înseamnă un copil.
Din punctul tau de vedere, în acest moment, a crede că cea mai mare realizare a cuiva e copilul, e un eşec. Din punctul meu de vedere, în acest moment din viaţa MEA, a avea un copil şi a nu realiza ce înseamnă, e un eşec.
Hai să ne întâlnim în momente similare şi mai discutăm atunci
.
P.S. A avea un copil nu înseamnă a te reproduce. Dacă te referi la acele persoane pentru care un copil înseamnă a ţi-o trage o dată şi a scoate copilul afară altă dată, atunci sunt perfect de acord, sunt nişte looseri.
Wednesday, 11 August 2010, 2:39 pm
sshdas21 zice:Cred ca o buna parte din cei care sustin acest lucru nu se refera doar la faptul ca s-au reprodus, ci probabil se refera si la educatia si ajutorul acordat copiilor lor astfel incat acestia sa aiba cat mai multe sanse sa se realizeze in viata. Desi nu am copii, cred totusi ca este destul de greu sa cresti si sa pregatesti pentru viata in societate o alta fiinta umana. Chiar gandind numai sub aspectul financiar, am ales acest aspect pentru ca poate fi usor cuantificat, efotul este considerabil, practic trebuie sa intretii o alta persoana 23, 24 de ani pana cand e in stare sa se intretina singura asta incluzand hrana, haine, scolarizare, cazare.