Despre medici
Medici, medicina, spagi, sistem si alte probleme nesanatoase cu care ne confruntam
V-ati intrebat vreodata ce inseamna un medic ? Chiar daca inca sunteti prea tineri sa ajungeti pe mana unuia din ei, probabil ati avut vreo ruda, prieten, ceva care au ajuns acolo. Sau macar ati auzit ce se intampla prin spitale.
Problema mea cu doctorii (pentru ca trebuia sa am o problema cu ei) e ca se dau atoatecunoscatori chiar si cand habar n-au despre ce se intampla in fata lor. Rar mai gasesti cate unul indeajuns de cinstit ca sa-ti spuna: “habar n-am, du-te si tu la altu’ care stie…”.
Toti ati auzit cuvintele “ia pastila asta si vii peste o saptamana”. Cand va duceti sa vedeti daca a reusit tratamentul, va duceti de fapt sa vedeti daca a reusit experimentul. Si daca da, se umfla in pene, e cel mai smecher, recomanda-l si la altii ca e bun… Daca nu, gaseste o justificare oarecare care pentru un profan suna bine si o accepta. Si ciclul se reia. Ati fost vreodata la doi medici cu aceeasi problema ? Sa incercati… Veti avea cel putin o surpriza, daca nu veti ramane cu un gust amar… In acelasi experiment, observati cati se uita intr-un catalog de boli (sau cum s-o numi el).
Ma gandeam la un moment dat sa iau o boala dintr-un catalog de boli si sa ma duc pe la mai multi medici sa vad din cate incercari reusesc sa-si dea seama ce problema am… Ar trebui incercat.
Dar nu poti sa te duci la mai multi, pentru ca iti trebuie TRIMITERE ! De la medicul de familie. Cati va cunoasteti medicul de familie ? Cati va duceti la controale anuale de rutina ? Nici unul ! De ce, stim cu toti. Pentru ca daca te-ai duce si ai zice “am venit pentru un control de rutina” ar ramane socat pe viata. Dar si pentru ca SERVICIILE MEDICALE GRATUITE NE COSTA !!!
Cu toate ca nu sunt gratuite (toti platim impozite pe salarii, pe profit, pe venit si pe pizda mamii lor cu impozitele lor cu tot), noi toti avem impresia ca sunt. Si pentru ca e gratuit – se gandeste gloata – si pentru ca doctorii au salarii mici – optiunea lor profesionala – hai sa le dam si un impuls financiar sau material – fir-ar a dracu’ de gloata. Spaga, atentia, dreptul sau ce denumiri o mai avea, am ajuns s-o privim (si noi si ei) ca pe o obligatie, nu ca pe o recompensa. Nu mai intreb de ce, pentru ca iar stim cu totii: de prosti, de-aia.
Intrebarea mea e pana cand ? Pana cand o sa fim obligati sa-i platim sa-si faca meseria pe care singuri si-au ales-o ? Pana cand o sa-i platim ca sa aiba impresia ca se pricep ? Cat o sa mai dureze pana o sa ne enervam si n-o sa le mai dam bani decat daca merita, daca ne permitem sau daca vrea muschiu’ nostru ?
Situatia e insa mult mai grava. Daca nu dai, nu te trateaza. Si nu numai medicilor… Asistentelor, brancardierilor, anestezistilor, portarilor si lista ramane deschisa. Apropo, cati dintre cei carora medicii le-au gresit tratamentul au auzit de cuvantul malpraxis ? Dar asta e o alta discutie.
Oare asa se face medicina ? Daca da, inseamna ca avem o problema grava de conceptie asupra a ce inseamna ea.
Pentru eventualii medici sau viitori medici care au citit ce scrie mai sus, le pro pun spre studiu Juramantul lui Hipocrat. Stiu ei ce e ala…
Cu ocazia primirii mele in randul corpului medical, jur in mod solemn ca:
- Voi acorda dascalilor mei stima si recunostinta pe care le-o datorez.
- Imi voi exercita profesia cu demnitate si constiinciozitate.
- Sanatatea pacientului meu va fi porunca suprema a activitatii mele.
- Voi pastra tainele pe care pacientul mi le incredinteaza, chiar si dupa moartea lui.
- Voi pastra cu toate puterile mele cinstea si traditiile pretioase ale profesiei medicale.
- Colegele si colegii mei, sa-mi fie surori si frati.
- In exercitarea obligatiilor mele medicale fata de pacienti nu-mi voi permite sa fiu influentat de varsta, boala sau invaliditatea, religia, originea etnica, sexul, cetatenia, apartenenta politica, rasa, orientarea sexuala sau de pozitia sociala.
- Voi manifesta smerenie fata de viata omeneasca, chiar d
e la inceputurile ei si chiar sub amenintare, nu voi utiliza profesia mea medicala in discordanta cu principiile umanitatii.
Toate aceste le promit in mod festiv, pe onoarea mea.
Tuesday, 27 April 2004, 12:00 am în Scrieri vechi.
RSS 2.0 pentru comentarii.
Răspunde sau trackback de la tine din site.