scarlat.ro

Pentru ca deocamdata sunt subiecte de actualitate, nu se putea sa nu-mi dau si eu cu parere pe temele astea. Asa ca, cititi ce am de spus. Si oricum, la fotbal se pricepe toata lumea. Pana si presa de specialitate.

Sa incepem cu Iordanescu. Un antrenor cel mult mediocru, depasit din toate punctele de vedere. Incompetent, arogant (de unde si necesitatea de a intra in pesede), un om ce se crede infailibil nefiind indeajuns de barbat sa-si recunoasca si sa-si accepte greselile. Un om ale carui singure tactici de antrenorat sunt icoanele la care se inchina si pe care le pupa inainte de ficare meci. Si-a facut numele de mare antrenor pe spinarea unor jucatori ca Hagi, Popescu, Dumitrescu, Petrescu, Raducioiu, etc. Pai cu echipa cu care el a ajuns in sferturi, un antrenor capabil ajungea cel putin in finala. Pana si eu cred ca-i duceam in semifinale…
Si acum, copilul minune al fotbalului romanesc: Mutu. A dat cu mucii in fasole si toata presa romaneasca s-a grabit sa-l catalogheze ca drogat impreuna cu toata generatia lui. Presa romaneasca nu intelege inca faptul ca ce face el in timpul liber e numai si numai treaba lui. Si nu lovesti intr-un om care e jos. Cum spunea si bunica-mea acu’ ceva vreme despre mine: e prost, da’ e prostu’ nostru. Cati dintre marii ziaristi acuzatori n-au fumat niciodata ierburi, n-au tras liniute sau nu si-au bagat in vena ? Nu stiu raspunsul, sunt numai curios. Ca sa rezum: lasati-l in pace, are timp sa faca mai multe greseli si faptul ca-l numiti drogat ratat nu-l motiveaza si n-o sa-l faca un jucator mai bun. Treaba asta afecteaza si echipa nationala, dar un antrenor care se bazeaza numai pe un jucator trebuie schimbat.
Partea a treia, fotbalul romanesc. Nu sunt un specialist, pentru ca nu ma mai uit la fotbal de ceva vreme. Ultima data am fost pe stadion la finala de cupa din 2000, Craiova – Dinamo ( Hai Craiova ). Dar toate blaturile, non-combaturile schimbarile si permutarile din tot fotbalul asta ma lasa rece. Refuz sa ma uit la meciuri jenante si pentru divizia B numite de presa derby-uri. Noroiul in care se zbat niste echipe conduse de oameni cel putin dubiosi ma fac sa nu mai vreau sa ma uit la un fotbal slab, in care singura vina se pare ca o au arbitrii.
In incheiere, fotbalistii. Flacai cu IQ de multe ori mai mic decat numarul de la pantof, care se vad dintr-o data cu destui bani si care cred ca in momentul in care au ajuns la salarii anuale din sase cifre au ajuns la capatul drumului si nu mai trebuie sa faca nimic tot restul vietii. E bine si frumos ca ajung sa castige intr-un an in Romania cat n-o sa castig eu in urmatorii 10 ani, dar treaba asta zic eu ca vine ca o recompensa a tuturor chinurilor si sacrificiilor facute de cand aveau 5-6 ani. A devenit aproape normal ca un fotbalist sa dea cu oistea-n gard in momentul in care ajunge vedeta.
Concluzie: avem un fotbal slab, cu jucatori slabi, conducatori si antrenori incompetenti, arbitri corupti si o presa care stie numai sa analizeze arbitrajul. Dar visam la performanta. O sa aveti performante cand o sa incep eu sa ma uit la fotbal. Am zis.

Thursday, 18 November 2004, 12:00 am în Scrieri vechi.
RSS 2.0 pentru comentarii. Răspunde sau trackback de la tine din site.